Statii beton

5% DISCOUNT

Cautare statie



Ce sunt cofrajele ? cum cofram corect ?



Cofrajele sunt constructii auxiliare, specifice si provizorii care sevesc la obtinerea formei, dimensiunilor si pozitionării elementelor de beton, beton armat si beton precomprimat în structurile monolite, precum si la sustinerea acestora până când betonul atinge un grad de maturizare minim pentru decofrare.


Operatia de cofrare constă în efectuarea operatiilor de asamblare a componentelor cofrajului, cu scopul realizării unui element sau a unei structuri monolite.
Cofrajele ocupă un rol foarte important în realizarea structurilor de beton, beton armat si beton precomprimat atât sub aspectul calitătii acestora, cât si din punct de vedere economic.


Functie de tipul constructiei si a cofrajului folosit, lucrările de cofrare pot reprezenta 15%~30% din costul elementului de beton armat monolit. De aceea se caută realizarea unor sisteme industrializate moderne de cofrare, mereu perfectionate, care să conducă la cresterea productivitătii si la reducerea costurilor.


Industrializarea lucrărilor de cofrare urmăreste următoarele căi:
a). tipizarea si modularea lor;
b). mecanizarea principalelor activităti ale lucrărilor de cofrare;
c). extinderea aplicării sistemelor perfectionate de cofrare si introducerea unor sisteme noi;
d). considerarea unui modul de baza în constructii de 30 cm;
e). introducerea de submoduli cu dimensiuni de 5 cm si 10 cm;

Clasificări:
Tinând seama de diversitatea sistemelor de alcătuire si a utilizării lor, clasificarea cofrajelor se poate face în functie de următoarele criterii:


După modul de alcatuire si utilizare, cofrajele se clasifică în următoarele categorii:

a) cofraje demontabile – alcătuite din panouri modulate si tipizate, elemente de sustinere, elemente de sprijinire, elemente auxiliare si de asamblare. Principalele tipuri sunt: cofrajele de inventar din panouri demontabile modulate, cofrajele păsitoare, cofrajele cătărătoare etc.;

b) cofraje nedemontabile – care se asamblează si se demontează o singură dată, la începutul si respectiv la terminarea realizării structurii. Aceste cofraje sunt echipate cu instalatii sau dispozitive care permit deplasarea lor în întregime, sau sub formă de ansambluri ori subansambluri mari, utilizând macarale. Din această categorie fac parte: cofrajele glisante, cofrajele rulante, mesele cofrante, cofraje de tip tunel, panourile mari etc.

c) cofraje traditionale – folosite la elemente si structuri cu caracter de unicat sau cu forme variabile si complicate, (cupole, grinzi curbe), unde nu se pot adopta sisteme industrializate de cofrare. Se confectionează pe santier din material lemons si se folosesc o singură dată sau de un putine ori.

d) cofraje pierdute – care îndeplinesc functiile normale ale unui cofraj, dar nu se recuperează, rămânând aderente la elemental format. Ele pot avea rol de rezistentă (contându-se pe conlucrarea lor cu betonul), de izolator termic sau estetic. Se pot mentiona: predalele, panourile cu caracter arhitectural, casetele pentru planseele casetate etc.


Din punct de vedere al destinatiei, în raport cu elementele de constructii la a căror executare se folosesc, cofrajele se clasifică în:


a) cofraje pentru fundatii;
b) cofraje pentru pereti;
c) cofraje pentru stâlpi;
d) cofraje pentru grinzi;
e) cofraje pentru plansee;
f) cofraje pentru arce si bolti;
g) cofraje pentru alte elemente de constructie.
Dupa materialele folosite pentru placa cofrantă, acestea sunt cofraje din:
a) cherestea;
b) placaj rezistent la umiditate;
c) tablă de otel;
d) profiluri din aliaje de aluminiu;
e) polimeri (armati sau nearmati cu fibre de sticlă sau carbon);
f) cauciuc;
g) materiale combinate – placaj acoperit cu folie de aluminiu, tablă de otel sau cu polimeri.

Conditii de calitate.
Calitatea cofrajelor este apreciată după gradul de îndeplinire a trei categorii de conditii: tehnice, functionale si economice. Nerespectarea lor, indifferent care, influentează negativ calitatea si costul elementelor sau structurilor realizate.


Conditii tehnice:
a) să se asigure redarea corectă a formei, dimensiunilor si pozitiei relative în structură a elementelor;
b) suprafata plăcilor cofrante să fie riguros conformă cu calitatea cerută a suprafetei elementelor de beton;
c) să reziste, fără a se deforma peste limitele admise, la solicitările fizico-mecanice la care sunt supuse;
d) să fie etanse, pentru evitarea pierderilor de apă si de parte fină din amestec (ciment, nisip 0-0.2 mm etc);
e) plăcile cofrante să aibă o rezistentă destul de mare la uzură pentru a nu fi usor degradate, în timpul montării armăturii, turnării si compactării betonului, curătirii, circulatei etc.;
f) starea suprafetelor plăcilor cofrante să nu favorizeze aderenta betonului;
g) materialele din care se realizează, placa cofrantă, să nu atace chimic si să nu fie atacate de beton.


Conditii functionale
a) să aibă dimensiunile modulate;
b) să permită o asamblare usoară;
c) să permită o demontare rapidă si în ordinea cerută de decofrare;
d) să asigure înlocuirea unor elemente componente uzate, cu un consum redus de manoperă;
e) greutatea lor să se încadreze în limita de 30 – 40 kg, pentru cele manipulate de către un singur muncitor si de 60 - 70 kg, pentru cele manipulate de către doi muncitori;
f) să corespundă din punct de vedere al normelor de tehnică a securitătii muncii.


Conditii economice:
a) realizarea cofrajelor să conducă la un consum cât mai redus de materiale, energie si manoperă, dec - implicit - la un cost cât mai mic;
b) să asigure un număr cât mai mare de refolosiri;
c) să necesite un consum de manoperă cât mai redus pentru montarea si demontarea lor;
d) să permită o curătire, ungere, manipulare, depozitare si reparare cât mai usoare si la un pret cât mai redus.

Principii de calcul:
Dimensionarea elementelor componete ale cofrajelor si a elementelor de sustinere ale acestora se realizează pentru fiecare element în parte.

Astfel, calculul la rezistentă si la deformatie se realizează tinând seama de:
- rezistentele la încovoiere, întindere si compresiune ale materialului din care este confectionat elementul;
- modulul de elasticitate al materialului din care este confectionat elementul;
- săgeata maximă admisă pentru elementul respectiv;
- combinatia de încărcări cea mai defavorabila.
Încărcări care actionează asupra cofrajelor si sustinerilor acestora:


La calculul cofrajelor, încărcările se stabilesc în functie de conditiile reale în care sunt folosite cofrajele. Pentru plăci se iau în considerare doar încărcările verticale, ce includ:
a) greutatea proprie a cofrajelor si a elementului;
b) greutatea proprie a betonului proaspăt (armat);
c) încărcarea uniform distribuită provenită din căile de circulatie instalate pe cofraje si din aglomerarea cu oameni;
d) încărcarea concentrata, provenită din greutatea muncitorilor care transportă încărcături sau din greutatea mijloacelor de transport încărcate cu beton;
e) încărcarea datorată vibrării betonului;